Românii s-au întors la reşou şi consumă cantităţi record de energie, ca în perioada comunistă. O avarie în reţea îi îngheaţă în case

by Pentru că multe din CET-urile din ţară au lacătul pe poartă, românii din multe oraşe ale ţării au trecut, în această iarnă, la încălzirea cu reşouri şi calorifere electrice. Prin urmare, pe fondul valului de frig care s-a abătut peste România în preajma Crăciunului 2016, consumul şi producţia de energie au atins un record al ultimilor 15 ani. În 18, 19 şi 20 decembrie 2016, consumul şi producţia de energie electrică au atins un maxim al ultimilor 15 ani, potrivit datelor Transelectrica, cu vârfuri de 9.700 MWh la consum, respectiv 11.300 MWh la producţie, date similare celor din perioada […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Pentru că multe din CET-urile din ţară au lacătul pe poartă, românii din multe oraşe ale ţării au trecut, în această iarnă, la încălzirea cu reşouri şi calorifere electrice. Prin urmare, pe fondul valului de frig care s-a abătut peste România în preajma Crăciunului 2016, consumul şi producţia de energie au atins un record al ultimilor 15 ani.

În 18, 19 şi 20 decembrie 2016, consumul şi producţia de energie electrică au atins un maxim al ultimilor 15 ani, potrivit datelor Transelectrica, cu vârfuri de 9.700 MWh la consum, respectiv 11.300 MWh la producţie, date similare celor din perioada comunistă. Atunci însă, consumul era reprezentant mai ales de industrie, pentru că populaţia era limitată din punct de vedere al consumului. Acum însă, datele de consum şi producţie sunt împărţite aproximativ egal între industrie şi gospodării, vârfurile fiind reprezentate de populaţie, care, frig fiind, au trecut masiv pe încălzire pe bază de reşou şi calorifer electric. Sigur, întrebarea care se pune este de ce românii, chiar şi de la oraşe, folosesc masiv reşoul. Răspunsul îl aflăm chiar de la directorul Dispecerului Energetic Naţional Octavian Lohan: “A fost un record de cerere venită din consum. Nu au fost toate localităţile pregătite să alimenteze cu energie termică”, a explicat acesta.

loading...

Efectele debranşărilor de la sistemul centralizat

În opinia sa, România a ajuns la un record de consum de energie electrică din cauză că în multe oraşe din ţară nu mai există termoficare centralizată. Acesta a dat ca exemplu recent cazul Turnu Severin, care nu are surse de termoficare. De asemenea, şi centrala de la Paroşeni, care alimentează termic toată Valea Jiului funcţionează doar la jumătate de capacitate. Şi la Galaţi, este aceeaşi problemă, ca şi la Alba –Iulia, Bistriţa, Târgu-Jiu, Zalău sau Hunedoara.

Din pricina procesului accelerat de debranşare de la sistemul centralizat de încălzire –  mai sunt doar 1,2 milioane de gospodării branşate în România, de la 3 milioane înainte de Revoluţie. Uşor-uşor, CET-urile locale au început să producă pierderi masive, activitatea devenind nerentabilă. Făcând pierderi, nu au mai avut bani de investiţii în retehnologizare, astfel nu şi-au putut îndeplini obligaţiile de mediu. În acest context, funcţionarea lor, chiar şi condiţii de necesitate, a devenit încă şi mai scumpă, pentru că trebuie cumpărate masiv certificate de emisii, aşa-numitele “drepturi de poluare”. Acest cerc vicios a ajuns la apogeu în această iarnă, când, aparent, multe municipalităţi au hotărât să nu mai pornească CET-urile locale. La Drobeta Turnu – Severin, spre exemplu, intrarea în faliment a RAAN a făcut să se pună lacătul şi pe centrala de la Halânga, care încălzea oraşul. Ca atare, în condiţiile unor temperaturi scăzute, multe gospodării au găsit soluţii alternative, cum ar fi cu reşou, folosind energia electrică. Această metodă ad hoc pzeintă două riscuri: în primul rând, dispozitivele electrice au un consum foarte ridicat, aducânt facturi semnificativ mărite. În al doilea rând, şi cel mai important, foarte multe astfel de dispozitive funcţionând simultan pot duce la căderea reţelei. Avarii mai pot apărea şi în caz de viscol. În acest caz, oamenii, fără căldură în calorifere şi fără energie electrică, vor îngheţa pur şi simplu în case. “Nu sunt probleme deocamdată cu reţeaua. Într-adevăr am avut consumuri uriaşe, dar reţeaua duce, mai avem şi ceva rezerve de capacitate. Apoi, în perioada Sărbătorilor, consumul tradiţional scade. Să vedem ce va fi pe la jumătatea lui ianuarie”, arată Lohan.

Marţi, 20 decembrie 2016, la ora 17Ș53, a fost atins recordul de producţie al ultimilor 15 ani, 11.295 MWh. Recordul de consum a fost atins luni 19 decembrie, ora 17:42 – 9.721 MW. În această perioadă, exporturile au urcat până la 1.700 MWh. Cea mai mare producţie a fost realizată în hidrocentrale – 2.819 MWh, urmate îndeaproape de termocentralele pe cărbune – 2.774 MWh. Pe locul 3 „s-au clasat” eolienele – 2.178 MWh, apoi termocentralele pe gaze – 2.057 MWh şi centrala de la Cernavodă – 1.407 MWh.

Mai avem nevoie şi de termo….

Consumul mare din ţară a făcut ca, de la DEN, să se pornească aproape toate grupurile termo disponibile în ţară, chiar şi cele care nu mai fuseseră folosite de mulţi ani. În aceste condiţii, se pune problema dacă dispreţul pe care autorităţile l-au arătat faţă de sectorul termo în ultimii ani nu pune în pericol securitatea energetică. Într-adevăr, investiţiile miliarde de euro în sectorul energiei regenerabile au făcut ca, în prezent, cota de piaţă a acestei energii să fie constant, pe parcursul unui an, peste, spre exemplu, cea a centralei de la Cernavosă. Dar, ce ne facem într-o perioadă ca aceasta pe care am trecut-o, cu consum uriaş, în care nu bate vântul? O variantă ar fi importul, dar trebuie ca vecinii să aibă ei înşişi surplus. Hidroelectrica poate aduce producţia până la 4.000 – 4.200 de MWh, dar depinde şi ea de cotele Dunării şi de gradul de umplere al lacurilor. În aceste condiţii, securitatea energetică nu poate fi adusă decât de către termo, cărbune şi gaze, mai ales că aceste turbine sunt cu pornire imediată şi cu producţie bandă. În acest timp însă, Complexul Enegetic Hunedoara este în insolvenţă, cu şanse reale de faliment, iar Complexul Enegetic Oltenia nu se află într-o situaţie prea fericită. Investiţii noi în termoncentrale nu s-au făcut după Revoluţie, cu excepţia celei private de la Brazi, a Petrom, care este de doar  860 MW.

Record pe linie

Producţia record de energie din 18, 19 şi 20 decembrie a fost datorată şi cererii mari la export. Pentru că preţul energiei de pe pieţele din regiune a fost mai mare decât cel din România, cererea din vecini a fost mare. Prin urmare, şi exporturile au atins recorduri de medie orară de peste 1.200 de MW. Dar, cum este şi normal în condiţii de piaţă, a fost cerută numai energia ieftină, hidro şi eoliană. Astfel, dacă cărbunele, gazul şi nuclearul au rămas să satisfacă cererea internă, o bună parte din energia hidro şi regenerabilă a luat calea exportului. Energia din surse regenerabile este cea mai ieftină dintre toate tipurile de energii, pentru că este subvenţionată de consumatorii din România prin sistemul certificatelor “verzi”.

România are o capacitate totală instalată funcţională de 13.000 – 14.000 de MW. În această perioadă, ponderea cea mai mare în producţie o au termocentralale, fie ele pe gaz sau cărbune, cu peste 30-35% din total. Urmează apa, cu circa 30%, apoi nuclearul şi regenerabilele, pe poziţii interşanjabile.

Date cheie:

  • Record de producţie al ultimilor 15 ani: 11.242 MWh
  • Record de consum al ultimilor 15 ani: 9.771 MWh
  • Exporturi pe medie orară de 1.562 MW, cât toată producţia Centralei de la Cernavodă

1,2 milioane de case mai sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare, faţă de 3 milioane, la Revoluţie

http://www.capital.ro/romania-infrigurata-se-incalzeste-la-resou.html

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Came

Despre Came

Cocoon.ro - Conspiratii indeplinite: Conspiratii, Arta, Fibonacci, Divizia de Aur, Rapire, Serialul Sosirile, Medicina Naturista, Geometrie Sacra, Spiritualitate, Reptilieni, Biblie si multe altele... Contact: came@cocoon.ro