Din pădurea Băneasa se fură inclusiv pământul

Distribuie!by Pădurile planetei sunt anterioare omului. Pădurea Băneasa este anterioară României. Cunoscută sub numele de Codrii Vlăsiei, pădurea a suferit primele forme de distrugere încă din secolul XIX. Astăzi ea a devenit, potrivit lui Nicuşor Dan, ”material de studiu al corupţiei româneşti”. Un material care înfloreşte primăvara şi care îşi aprinde […]
Distribuie!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Pădurile planetei sunt anterioare omului. Pădurea Băneasa este anterioară României. Cunoscută sub numele de Codrii Vlăsiei, pădurea a suferit primele forme de distrugere încă din secolul XIX. Astăzi ea a devenit, potrivit lui Nicuşor Dan, ”material de studiu al corupţiei româneşti”. Un material care înfloreşte primăvara şi care îşi aprinde culorile toamna. Cel puţin până când corupţia îşi desăvârşeşte opera.

Partea 1

Miracolul vieţii, acum 455 de milioane de ani

De la formarea sa şi pînă în prezent, planeta Pământ a trecut prin numeroase procese geologice şi biologice majore. Ceasul biologic al Terrei, respectiv împărţirea în 12 ore a celor 4,5 miliarde de ani de evoluţie, arată că viaţa a apărut pe Pământ în ultimele cinci minute, iar omul, în ultimele secunde.


Pădurile, înaintea omului

Primele forme de viaţă multicelulare au apărut în perioada Cambrianului, în urmă cu 455 de milioane de ani. Întîi în apă şi apoi, pe uscat, ferigile fiind cele mai vechi plante. Pădurile au început să se formeze în perioada Siluriană din Era Paleozoică, acum 433 milioane de ani.

Viaţa supravieţuieşte extincţiilor în masă.


După această explozie de organisme au avut loc mai multe evenimente majore de extincţie ale vieţii în masă, iar viaţa a început să-şi recupereze fosta diversitate pe Pământ abia după 200 de milioane de ani, în prima perioadă a erei Mezozoice, în Triasic.

Pădurea, casa dinozaurilor

În Triasic, supercontinentul Pangeea a început să se dezmembreze, nu a mai avut loc nici o glaciaţiune, regiunile polare au devenit umede şi temperate, iar climatul este favorabil formării pădurilor şi apariţiei vertebratelor, inclusiv a reptilelor. Jurasicul, sau perioada dinozaurilor, a durat 55 de milioane de ani (acum 200-145 milioane de ani), perioadă în care pădurile de conifere şi ulterior cele de arbori cu frunze au acoperit aproape întreg uscatul.

Pădurea supravieţuieşte, dinozaurii, nu

Ultima extincţie în masă, cea din perioada Cretacicului, s-a petrecut acum 65 de milioane de ani. A fost declanşată de ciocnirea Pămîntului cu un asteroid, teorie acceptată pe scară largă de oamenii de ştiinţă şi care a declanşat dispariţia dinozaurilor şi a altor reptile de talie mare şi a florei fotosinteze. A cruţat însă viaţa animalelor de talie mică, a mamiferelor, care au putut supravieţui cu hrană mai puţină.

Apare omul, dispare pădurea

”Era vieţii recente”, sau Era Neozoică, cuprinde ultimele 65 de milioane de ani din istoria lumii. De-a lungul acestei durate fauna şi flora s-au diversificat şi au ajuns la forme apropiate celor de astăzi. Acum câteva milioane de ani a apărut şi omul. Într-o perioadă scurtă de timp el a transformat faţa Pământului aşa cum nici o altă fiinţă nu mai făcut-o, iar în istoria recentă a modificat atât existenţa, cât şi cantitatea altor forme de viaţă, dar şi clima planetei.

Se formează Munţii Carpaţi

Marea fărâmiţare a continentelor, pe care o cunoaşte Terra acum, s-a realizat tot în Neozoic prin separarea mai departe a plăcilor. Atlanticul de Sud ia proporţiile unui ocean, se desăvârşeşte separarea Australiei de Antartica, iar peninsulele Europei, Iberică, Italică şi Balcanică îşi ocupă poziţiile actuale.

Subducţiile din jurul Mediteranei duc la ridicarea lanţurilor alpine mai tinere, cum sînt Munţii Carpaţi, iar India ajunge să se ciocnească de Asia, ridicând aici cel mai grandios lanţ muntos, Himalaya.

Marea Pontică se retrage, apar Codrii Vlăsiei

Odată cu ridicarea Munţilor Carpaţi, Marea Pontică care acoperea teritoriul României de azi începe să se retragă şi în zonele joase începe să apară vegetaţia de stepă şi pădurile de foioase.

Codrii Vlăsiei a fost denumirea pădurilor care acopereau odinioară o vastă regiune din sudul României, inclusiv teritoriul oraşului Bucureşti. Codrii se întindeau din sudul oraşului Slănic din judeţul Prahova, la nord şi pînă la apa Neajlovului din dreptul localităţii Călugăreni, la sud.

„Codrul e frate cu românul”

Codrii Vlăsiei au o istorie bogată, în pădurile sale dându-se multe lupte. În 1456, Vlad Ţepeş şi-a învins rivalul Vladislav Dan la Tîrgşor. Tot aici, Ţepeş a fost asasinat de boierii complotişti. „Codrul e frate cu românul” şi a fost adăpostul a mulţi proscrişi sau revoltaţi, de la hoţi la drumul mare la haiduci.

Defrişarea începe în secolul XIX

Cea mai mare parte a zonelor împădurite a rămas neatinsă până în secolul al XIX-lea când, odată cu dezvoltarea comerţului cu cereale şi cherestea, s-a început defrişarea pădurilor pentru a face loc terenurilor cultivabile.

Suprafaţa pădurilor respective era atunci de 30.000 de ha.

Acum mai are in jur de 5.000 de ha.

Doar resturi de păduri

De jur-împrejurul Bucureştiului au mai rămas resturi ale Codrilor Vlăsiei, în special în zona de nord: Pădurea Pustnicu, Pădurea Snagov, Pădurea Comana, Pădurea Râioasă, Pădurea Băneasa. Câteva fragmente ale acestor codri se găsesc şi la sud de Bucureţi: Pădurea Mislea, Pădurea Plopeni, Pădurea Păuleşti, Pădurea-Parc Bucov şi Pădurea Romaneşti.

loading...

Pădurile, vulnerabile în faţa omului

„Pădurile din regiunile joase au fost dintotdeauna vulnerabile în faţa omului, care le-a transformat în suprafeţe agricole sau în zone rezidenţiale. Suprafeţele forestiere sînt însă distruse acum într-un ritm exponenţial în România, iar pădurile din jurul Capitalei aproape că au devenit o amintire”, a declarat profesor-doctor Cristian Tălângă, prodecanul Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti. Cadrul dicactic explică rolul pe care-l au pădurile.

„Pădurea protejează apa, solul, omul împotriva factorilor climaterici, regenerator natural al aerului, dar în acelaşi timp poate avea şi un rol socio-economic”, a spus Cristian Tălângă.

Pădurea Băneasa, caz-şcoală de corupţie

„Pădurea Băneasa a devenit un caz-şcoală pentru cine ar dori să studieze corupţia din România”

Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

Conform informațiilor furnizate de Direcția Silvică Ilfov-București, fondul forestier din Băneasa ocupă o suprafață totală de 1.297 de hectare, din care până în momentul de față au fost retrocedate peste 800 de hectare, iar o parte din suprafața rămasă este în curs de retrocedare. Cei care au revendicat pădurea sînt moştenitorii proprietarilor din vremea domnitorului Cuza.

„Pădurile proprietate privată sunt supuse unui proces intensiv de degradare, atât din cauza construcţiilor apărute aici, cît şi a tăierilor abuzive şi a lipsei de preocupări pentru executarea lucrărilor de regenerarea a arboretelor”

pădurar din Băneasa.

Charta lui Szathmari

Primele documente istorice care cartografiază atât aşezările din jurul Bucureştiului cât şi suprafaţele împădurite provin din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Charta României Meridionale din 1864 sau Harta lui Szathmari. Autorul Carol Popp de Szathmari a fost un pictor şi grafician maghiar din Transilvania, fiind recunoscut ca primul foto-jurnalist de război din lume după ce a realizat un reportaj fotografic în timpul Războiului Crimeii.

Radiografia Pădurii Băneasa

Comparaţia între pădurile din jurul Bucureştiului consemnate în Harta lui Szathmari şi imaginea de azi, din satelit, a centurii verzi a Capitalei arată reducerea Codrilor Vlăsiei de acum 150 de ani la cîteva petice de suprafaţa forestieră. Radiografia Pădurii Băneasa şochează cel mai tare. Procesul de retrocedare a mâncat cam două treimi din suprafaţa pădurii. Iar zonele afectate de construcţii se extind agresiv.

Și la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pădurea a suferit un soc, atunci când calea ferata a fost distrusă de bombardamente și lemnele de foc pentru București au fost luate din defrișările Pădurilor Baneasa și Cernica.

Legile care nu protejează

Pe lîngă pericolul retrocedărilor, legislația în vigoare nu oferă o protecție absolută Pădurii Băneasa, aflată permanent sub amenințarea defrișărilor.

Codul Silvic spune clar că „reducerea suprafeței fondului forestier național este interzisă“. Același Cod prevede însă o serie de excepții, atât în cazul obiectivelor de interes național, cât și pentru casele de vacanță ale privaților.

„Suprafața maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzînd construcția, accesul și împrejmuirea, este de maximum 5% din suprafața proprietății forestiere, dar nu mai mare de 200 mp“. Pentru a compensa spațiul verde compromis, constructorului i se impune împădurirea unei suprafețe limitrofe unei păduri a statului, suprafață care să aibă o valoare de cinci ori mai mare decît cea a trenului scos definitiv din fondul forestier.

Regulamentul General de Urbanism este mult mai drastic decît Codul Silvic: „Autorizarea executării construcțiilor și amenajarea pe terenuri cu destinație forestieră sunt interzise“. Conform Regulamentului, cabanele și alte construcții destinate turismului vor fi amplasate numai în liziera pădurilor, cu avizul Ministerului Mediului.

Centura verde care nu mai există

„În anul 1919, un inginer vizionar, Cincinat Sfinţescu, a făcut un proiect de urbanism al Bucureştiului prin care a întemeiat Centura Verde din jurul oraşului. După un secol, în 2000 a fost aprobat Planul de Urbanism General (PUG), în care Centura a devenit <verde-galbenă>, iar anumite porțiuni de pădure au fost încadrate ca fiind zone cu caracter urban”, a declarat prodecanul Facultăţii de Geografie, Cristian Tălângă. Acesta aminteşte cu regret despre proiectul „Zona Metropolinată Bucureşti”, care nu s-a mai concretizat şi care, prin asocierea Capitalei cu zonele învecinate ar fi asigurat o protecţie mai eficientă a Pădurii Băneasa.

 

Sursa: http://mediaresource.openpolitics.ro/din-padurea-baneasa-se-fura-inclusiv-pamantul/

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Cocoon.ro – Conspirații Îndeplinite!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite

Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite