Genialii Romaniei|Povestile tinerilor care i-au cucerit pe straini|Alina din Iasi – erou national in Thailanda|Victor din Zalau – idol in SUA

Distribuie!by România are o mulţime de tineri talentanţi şi foarte ambiţioşi care au dovedit de-a lungul timpului că pot face lucruri notabile. Nu de puţine ori tinerii din ţara noastră au reuşit să se facă cunoscuţi datorită inteligenţei de care dau dovadă. „Adevărul“ prezintă harta minţilor strălucite din România. BISTRIŢA. […]
Distribuie!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

România are o mulţime de tineri talentanţi şi foarte ambiţioşi care au dovedit de-a lungul timpului că pot face lucruri notabile. Nu de puţine ori tinerii din ţara noastră au reuşit să se facă cunoscuţi datorită inteligenţei de care dau dovadă. „Adevărul“ prezintă harta minţilor strălucite din România.

BISTRIŢA. Supertinerii cu minţi geniale


Bistriţa-Năsăud deţine recordul la medalii la olimpiadele de matematică datorită lui Rareş Buhai (foto jos). De asemenea, în Bistriţa-Năsăud au luat naştere roboţei premiaţi tocmai la Viena şi s-au născut afaceri care i-au făcut invidioşi şi pe marii jucători de pe piaţa IT. Toate acestea datorită minţilor sclipitoare ale unor tineri care s-au încăpăţânat să ne demonstreze că se poate face performanţă şi în România.

La doar 18 ani, Rareş Buhai, un elev din clasa a XII-a de la Coegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa este cel mai medaliat elev român cu aur la Olimpiada Internaţională de Informatică, de unde a adus nu mai puţin de 8 medalii de aur.


Bistriţeanul numit şi „copilul de aur al informaticii” a fost deja admis la Harvard, însă spune că şi-ar dori să muncească în ţara natală şi nu printre străini. Pentru performanţa la care a ajuns alături de profesorul său Constantin Gălăţan care s-a ocupat de pregătirea sa, tânărul a fost nevoit să renunţe la timpul liber şi la ieşirile cu prietenii.

Pe lângă cursurile de la şcoală, Rareş petrece cel puţin 5 ore zilnic pregătindu-se pentru concursurile pe care le-a cucerit rând pe rând. Cu banii obţinuţi în urma acestor concursuri, bistriţeanul îşi cumpără gadgeturi şi alte lucruri pe care părinţii nu şi le-ar permite.

În 2014, locul II de la concursul Robochallenge Viena, unul dintre cele mai importante competiţii din lume dedicate roboţilor ajungea tocmai la Bistriţa. „Vinovat” era Andrei Kovari, pe atunci elev în clasa a XII-a la un liceu din Beclean.

ALBA IULIA. Cercetători şi oameni de afaceri de succes în cele mai puternice ţări din lume

Câţiva tineri care au plecat din Alba au ajuns prin multă muncă şi inteligenţă la mari realizări profesionale. Au devenit cercetători sau şi-au înfiinţat companii în cele mai renumite ţări ale lumii. Numele şi activitatea lor sunt modele de viaţă pentru cei care încă mai încearcă să-şi găsească rostul în viaţă.

Felix Crişan, originar din Alba Iulia, este unul dintre fondatorii unei companii româneşti care deţine supremaţia pe piaţa micro-plăţilor electronice. A absolvit Colegiul „Horea Cloşca şi Crişan” şi apoi universitatea, la Bucureşti. A lucrat pentru IBM şi HP şi apoi şi-a făcut propria sa afacere în ţară. Aplicaţia realizată de el s-a situat în top 3 cele mai votate tehnologii în cadrul primei expoziţii dedicate start-up-urilor prezente în centrul mondial al giganţilor din domeniul IT, Silicon Valley.

SIBIU. Tinerii cu care se mândreşte oraşul

Ciprian Vasiu (foto stânga jos) a reuşit să pună pe picioare în diaspora o întreagă reţea de voluntari care adună tone de ajutoare pentru zeci de familii sărace din România iar Lee Vasu a dus zeci de pictori din toată lumea la Sibiu şi le-a expus lucrările în galeria sa din New York.

Ciprian Vasiu are 25 de ani şi este de loc din Cisnădie, judeţul Sibiu. Cipi, cum îi spun prietenii, este astăzi sufletul unei comunităţi care numără aproximativ 50 de voluntari împrăştiaţi în toată lumea, din Germania până în Elveţia şi din Grecia până în America.

Cipi este plecat în Germania de 6 ani şi lucrează ca bucătar şef într-un restaurant din Tegernsee, un oraş de lângă Munchen. Anul trecut, Cipi vedea la televizor povestea unei bătrâne care locuia izolată într-un vârf de munte, şi atât de tare l-a mişcat încât a început să strângă de toate, de la prieteni, după care au venit în România şi au ajuns la bătrână chiar pe 16 august, de ziua lui.

Emoţionat, a postat ce s-a întâmplat pe pagina lui de Facebook iar de aici povestea aproape că a curs de la sine. Impresionaţi, prietenii l-au încurajat să mai facă astfel de acţiuni, aşa că au început din nou să strângă ajutoare. Telefoanele au sunat şi de acasă, de la Cisnădie, şi de la Timişoara, şi din Germania, unde români stabiliţi acolo au spus că vor să ajute. Aşa a fost gata al doilea transport şi, când s-au întâlnit cu cei de la Timişoara şi au văzut că au doar alimente în valoare de aproximativ 3.000 de euro, au spus că e păcat să ducă totul la o singură familie. Şi au împărţit în satele din zona bătrânei de pe munte, haine şi alimente, la vreo 30 de familii. A fost momentul în care, pe Facebook, s-a născut oficial comunitatea „Tineri de bine”.

CĂLĂRAŞI. Chimia, marea dragoste: tânărul genial din Olteniţa, ajuns student la Cambridge

Unul dintre cei mai străluciţi elevi ai judeţului Călăraşi, George Silvian Baltac, un geniu al chimiei, şi-a văzut visul cu ochii. Este student, în anul III, la prestigioasa universitate Cambridge.

Fost elev al liceului Teoretic “Neagoe Basarab” din Olteniţa, pe care l-a absolvit în anul 2012, George Silvian Baltac, are un palmares demn de invidiat. EL obţinut două medalii de argint la olimpiadele internaţionale din anul 2010. Prima dintre ele a câştigat-o la Olimpiada de Ştiinte a Uniunii Europene, iar pe cea de-a doua la Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară desfăşurată în Siberia. În 2011, la Olimpiada Internaţională de Chimie de la Ankara, George Silvian Baltac a urcat din nou pe podium, unde i-a fost decernată medalia de bronz.

IAŞI. Tânăra din Paşcani ajunsă erou naţional în Thailanda. Cariera de excepţie a Alinei Miron, vedeta României la Haga

În primăvara anului 2013, povestea avocatei păşcănene Alina Miron făcea înconjurul României. Tânăra a pledat pentru Thailanda într-un proces de drept internaţional şi a fost tratată ca un erou naţional în ţara asiatică datorită prestaţiei impresionante. Românca îşi continuă cariera de excepţie la Haga.

Alina Miron, o tânără din Paşcani în vârstă de 35 de ani, a devenit în ultimii ani unul dintre cei mai apreciaţi avocaţi în Drept Internaţional din Europa. A ajuns celebră atât în România, cât si într-o ţară din capătul celălalt al lumii, în mai 2013, după ce a pledat la Curtea Supremă de Justiţie de la Haga (Olanda).

Era vorba de o speţa istorică între Thailanda şi Cambodgia, privitoare la un teren de 4,6 kilometri pătraţi situat la graniţa dintre cele două ţări. Nu pământul în sine a stârnit pasiuni aprinse între cele două ţări, ci un templu budist din secolul al IX-lea amplasat pe teritoriul acestuia. În 1962, Curtea de la Haga a stabilit că templul se află sub suveranitate cambodgiană şi, prin urmare, Thailanda avea obligaţia de a-şi retrage forţele militare din vecinătatea teritoriului cambodgian.

Este vorba despre provincia Preah Vihear, unde se găseşte templul cu acelaşi nume, situat la o altitudine de 525 de metri, pe stâncile munţilor Dangrek. Iniţial, templul a fost dedicat zeului hindus Shiva. Ulterior, a devenit budist, urmare a convertirii populaţiei din acea zonă. În 2008, templul a fost inclus în patrimoniul UNESCO. În perioada modernă, construcţia a fost redescoperită, la începutul secolului XX, de coloniştii francezi.

În 1907, aceştia au realizat, în urma unor verificări, o hartă care plasa provincia Preah Vihear în teritoriul cambodgian. Această hartă, prin intermediul căreia Cambodgia a câştigat primul proces cu Thailanda, în 1962, a fost demontată de Alina Miron, după ce ieşeanca a descoperit că ar conţine erori geografice. Imediat după ce şi-a prezentat probele în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, în cadrul unui termen transmis în direct şi vizionat de thailandezi, Alina Miron şi-a atras simpatia acestui popor.

CONSTANŢA. Cultura şi afacerile au un viitor strălucit la malul mării

Constanţa nu duce lipsa de tineri care au ieşit din anonimat. Şi nu ne referim la cei care dansează vara pe carele alegorile în staţiunea Mamaia, ci la oamenii care de la 16 şi până la 30 ani au demonstrat că pot să strălucească. Ideile lor puse în practică în ultimii ani au făcut ca oraşul de la malul mării să iasă din anonimat, iar constănţenii se mândresc cu asta.

De la marketing la cultură

Victor Maxim (foto jos) este unul dintre oamenii care şi-a legat numele de Constanţa. Tânărul antreprenor şi om de marketing a devenit cunoscut în vara lui 2013 atunci când revista Forbes l-a nominalizat ca unul dintre antreprenorii şi voluntarii de succes ai României. Victor a trecut la 17 ani prin experienţa unei multinaţionale – institutul de cercetare GfK România şi la scurt timp el şi-a creat propria reţea de publicitate indoor.

Înainte de criză, Victor Maxim a lansat revista Business People care avea două suplimente şi un tiraj de 22.000 exemplare. Activitatea lui de voluntar al organizaţiei Let’s Do it, Romania! l-a adus din nou în prim plan. Tânărul constănţean a reuşit să facă de unul singur o monitorizare a plajei dintre Mamaia şi Năvodari în toamna lui 2014. Apoi a convins reprezentanţii Ambasadei SUA, zeci de militari americani cantonaţi în baza Mihail Kogălniceanu şi pe însuşi ambasadorul american să i se alăture în curăţarea de gunoaie a zonei.

Revenind la ideea de culturalizare a oraşului Constanţa, ultimul proiect al lui Victor Maxim este înfiinţarea City Hub. El a obţinut un spaţiu imens în Tomis Mall – centrul comercial din centrul oraşului Constanţa pentru a înfiinţa un loc pentru tinerii care au idei bune. City Hub are mai multe săli de conferinţe, spaţii de lectură şi prima bibliotecă privată din oraşul Constanţa – Biblioteca Colorată. Acest din urmă proiect a fost făcut tot prin insistenţa lui Maxim. El a discutat cu toate marile edituri prezente la Târgul de Carte de la Bucureşti şi a reuşit să le facă să doneze aproape 10.000 de volume noi.

Ideea unei biblioteci a plecat din vara lui 2014, când Victor Maxim a deschis mai multe biblioteci temporare în parcurile din Constanţa şi în Piaţa Ovidiu. Odată cu venirea iernii el avea două opţiuni – găseşte un spaţiu pentru o bibliotecă sau pune toate cărţile în cutii până la 1 mai. A mers pe prima variantă şi acum proiectul său este vizitat de mii de persoane în fiecare lună. Oricine poate să împrumute gratuit o carte sau să o citească în sala de lectură de la etajul III al Tomis Mall.

Dar culturalizarea oraşului nu se opreşte la cărţi. City Hub a adus la cinematograful Cityplex cele mai bune filme documentare britanice cu ajutorul British Council şi găzduieşte în fiecare săptămână evenimentele ong-urilor de la malul mării. Totul este oferit gratuit celor care aduc valoare şi ceva nou pentru localnici.

BAIA MARE. Omer Cerrahoglu a ajuns în SUA. Alţi doi elevi de aur ai Maramureşului vor lua drumul străinătăţii

loading...

Maramureşul a dat României foarte mulţi tineri de succes. Tineri care au reuşit prin forţele proprii. Chiar dacă unii dintre ei au terminat studiile în România, ei nu au rămas aici să continue pe mai departe ce au început. Şi-au ales singuri drumul în viaţă, în speranţa că peste graniţă cineva îi va aprecia mai mult decât în ţara în care au crescut.

Un exemplu în acest sens este de departe Omer Cerrahoglu. Cel mai prolific olimpic român la matematică a plecat încă de anul trecut în Statele Unite ale Americii, unde studiază informatica la cea mai prestigioasă universitate din lume.

De la 1 septembrie 2014, Omer este student la Massachusetts Institute of Technology (MIT), universitate din SUA clasată pe primul loc în Topul QS. Aici el studiază informatica. A fost acceptat la această universitate la începutul lui 2014, nu înainte însă de a trece printr-o serie de examene şi eseuri. Este facultatea la care visa să ajungă.

Pentru cei care nu ştiu, Omer Cerahoglu în 2009, în clasa a VII-a, avea să câştige prima medalie de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică de la Bremen. În clasa a VIII-a a venit a doua medalie la Olimpiada Internaţională (2010), argint în Kazahstan. În clasa a IX-a avea să câştige un nou argint în Olanda. În clasa a X-a (2012) a luat aur la Olimpiada Internaţională din Argentina. O nouă medalie de argint în 2013 în Columbia. Un palmares de şase medalii de aur la Balcaniadă şi şapte medalii de aur la olimpiadele naţionale pentru cel mai bun elev al Maramureşului de până acum.

“Maramureşul are olimpici în continuare. Nu de talia lui Omer Cerahoglu, dar avem cu ce ne mândri. Am avut noi rezultate mari la disciplina Astronomie, cu cei doi elevi de la Colegiul Naţional Vasile Lucaciu. Lotul de olimpici ai Maramureşului este mai numeros acum la Matematică decât anul trecut, dar nu se ridică nimeni la talia lui Cerahoglu. Cei doi de la Lucaciu au luat medalii de aur şi una de argint”, a explicat oficialul ISJ Maramureş, Maiorescu Gheorghe.

Potrivit declaraţiilor făcute de către directorul adjunct de la “Vasile Lucaciu“, Lucian Stoian cei doi olimpici la disciplina Astronomie-Astrofizică sunt în clasa a XII a acum, dar se speră pe participarea lor şi în acest an la olimpiadele internaţionale în domeniu. Profesorul Lucian Stoian a mai adăugat că cei doi elevi olimpici au fost deja acceptaţi la universităţi de prestigiu din afara ţării.

“Draghiş Paul a fost admis la o universitate din Londra, dar şi-ar doi să ajungă în Statele Unite ale Americii. A şi dat ceva interviuri pentru asta şi acum aşteptăm rezultatele. În timp ce Suciu Tudor a fost admis şi el la o facultate de top din Anglia. La noi la Colegiul Naţional mai avem tineri de perspectivă cu care ne mândrim. Avem elevi de aur la diferite discipline, Matematică sau Fizică. Petruş Andrei, Ignat Cristian, Cuceu Iuliu sau Buciuman Ionuţ sunt numai câţiva dintre ei”, a menţionat profesorul Lucian Stoian.

TIMIŞOARA.Octavian Coifan, singurul parfumier român de la Paris.

Timişoreanul deţine “1000 Frangrances” – unul din cele mai citite bloguri mondiale de parfumuri. Octavian Coifan (foto jos) este unul dintre tinerii timişoreni cu care ne putem mândri peste hotare. De foarte mulţi ani, fiul ex-preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Viorel Coifan, locuieşte la Paris, unde lucrează ca parfumier profesionist. A absolvit două facultăţi la Timişoara: Farmacie şi Arhitecturii, iar apoi şi-a desăvârşit studiile la Institutul Superior de Parfumuri din Paris, fiind singurul român care a absolvit acest institut.

„Acolo înveţi să miroşi în mod corect, să recreezi mirosuri, să le analizezi, să creezi parfumuri, să recompui miresmele din natură. Dacă nu ai antrenament zilnic, nu poţi lucra. Nu e doar nasul important. Trebuie să-ţi educi nasul de mic şi în mod constant”, a declarat Octavian Coifan, pentru “Adevărul”.

SĂLAJ. Românul-erou în America, după ce a salvat un copil, vrea să-i înveţe pe elevii din România să înoate cu ajutorul celebrului sportiv Michael Phelps

Victor Moisescu (20 de ani), un tânăr de origine română născut la Boston (SUA), a devenit erou în America după ce, la începutul lunii februarie, a salvat un copil de 10 ani din apele îngheţate ale Atlanticului. Victor şi-a propus să înfiinţeze în România o fundaţie unde copiii să urmeze cursuri gratuite de înot. Gestul unui tânăr american de origine română a făcut înconjurul lumii după ce, în timpul furtunii de zăpadă ce s-a abătut asupra oraşului american Boston, el a salvat un copil de 10 ani care a alunecat în apele îngheţate ale canalului Fort Point.

Tânărul, pe nume Victor Moisescu, are 20 de ani şi ieşea de la serviciu, când a auzit strigătele unor copii care se jucau pe bancurile de zăpadă. Victor a povestit pentru presa locală din Boston că totul s-a întâmplat foarte repede: „Mi-am dat seama, însă, că ei strigau, de fapt, la un copil care căzuse în apă şi întrebau: «Unde eşti? Unde eşti?», iar el a răspuns ceva de genul: «Sunt în ap㻓.

Instinctiv, a sunat la 911, a coborât până pe marginea canalului în care căzuse copilul şi a identificat un loc în care l-ar fi putut scoate din apă. „Am pornit către el, am sărit gardul în zona docului pentru taxiurile pe apă şi am alergat 50 de yarzi (n.r. − 45 de metri) prin zăpadă să ajung la marginea docului, de unde l-aş fi putut trage“, descrie Victor dramaticul moment.

Operaţiunea de salvare

L-a încurajat să înoate până acolo, iar în momentul în care a ajuns aproape de mal, l-a prins de subraţ, aşa cum văzuse el în filme, l-a scos din apa îngheţată, l-a învelit în haina unuia dintre cei care asistau de pe margine şi a urcat cu el în braţe pe faleză, unde ajunseseră, între timp, şi echipele de salvare. „N-a fost chiar uşor, fiindcă tot pontonul era acoperit cu un metru de zăpadă, ceea ce făcea situaţia instabilă şi riscantă pentru amândoi. Mi-era teamă să nu-l scap înapoi în apă sau să mă tragă după el şi pe mine, făcând operaţiunea de salvare şi mai complicată“, ne spune Victor Moisescu, adăugând că băiatul se afla în apă de câteva minute şi deja avea probleme din cauza frigului.

Momentele dramatice au fost fotografiate de o persoană care a urmărit întreaga operaţiune de salvare. Povestea lui Victor a fost preluată imediat de televiziunile şi de ziarele americane, iar apoi şi de presa europeană. Tânărul a fost prezentat ca un erou, deşi reacţia lui faţă de atenţia bruscă acordată a fost cea a unui om modest, care simţea că a făcut doar ce trebuia să facă în acel moment: a sărit în ajutorul unui copil.

CLUJ. O clujeancă din Silicon Valley a inventat aplicaţia care îi ţine pe jar pe americani la meciurile din Super Bowl, cea mai mare competiţie sportivă din SUA

Super Bowl, cea mai mare competiţie sportivă din SUA, este şi un concurs între agenţiile publicitare care plătesc peste 4 milioane de dolari pentru difuzarea unei reclame de 30 de secunde. Anul acesta, cititorii Forbes SUA au fost invitaţi să-şi spună părerea despre clipurile publicitare pe o aplicaţie creată de clujeanca Anda Gânscă.

Anda Gânscă a fondat, în 2012, reţeaua socială Knotch, pe când avea 23 de ani. Clujeanca a reuşit să primească finanţare de 1,5 milioane de dolari în Silicon Valley. Knotch e o aplicaţie care se bazează pe opiniile oamenilor. Nu vă place Pepsi? Puteţi să scrieţi şi să oferiţi o culoare. Roşu este pentru o părere bună, albastru pentru o părere negativă. Astfel, opiniile sunt tranformate în culori.

„Pentru mine, a crea o reţea socială e mai mult un mijloc de a ajunge la finalul pe care mi-l doresc: Knotch să fie următorul gest social. Adică dacă intri pe un articol din «The New York Times», felul în care răspunzi la conţinut să fie prin Knotch. Cu alte cuvinte, lucrurile prezentate în articol vor fi «knotch-able»“, afirma românca în 2014.

Visul său pare să fi devenit realitate acum, când are 26 de ani. Într-un articol publicat în Forbes în luna ianuarie despre cel mai important eveniment sportiv din SUA, Super Bowl, cititorii erau invitaţi să-şi spună părerile despre spoturile video care se vor difuza în timpul meciului. Cum să facă acest lucru? Pe aplicaţia Knotch ale cărei baze le-a pus Anda. Este important de precizat că evenimentul sportiv, care a avut loc în luna februarie 2015, este dublat de o competiţie importantă între agenţiile de publicitate, care plătesc mai bine de 4 milioane de dolari pentru un spot de 30 de secunde.

Concursul reclamelor a ajuns la fel de disputat ca şi cel de pe teren. Articolul din Forbes a avut aproape 200.000 de cititori, dintre care mulţi au folosit aplicaţia Knotch pentru a-şi spune părera despre spoturile publicitare. Această recunoaştere este un pas important pentru aplicaţia clujencei, care a început să fie folosită şi în alte publicaţii importante precum „The Observer”.

OLT. Tinerele genii cu care Oltul se mândreşte: liceenii care au uimit NASA şi “stăpâna” limbii engleze.

Patru elevi din judeţul Olt au uimit şi impresionat, anul trecut, pe membrii comisiei organizatorice a unui concurs internaţional organizat şi cofinanţat de NASA. Cei patru liceeni, elevi în Slatina, au elaborat proiectul unei staţii spaţiale care se deosebeşte de toate celelalte nave spaţiale de până acum, proiect luat în calcul pentru viitor de NASA.

De asemenea, o elevă tot din Slatina a reprezentat România la un concurs de traducători. Elevii care i-au impresionat pe membrii comisiei organizatorice a concursului organizat şi co-finanţat de NASA sunt elevi în clasa a XI-a D la Colegiul Naţjonal “Ion Minulescu” din Slatina. Competiţia respectivă, intitulată “NASA Space Settlement Contest”, este organizată în fiecare an, ţara noastră participând constant abia din anul 2005. Rolul acestui concurs este acela de a selecta anumite tehnici, procedee, metode ingenioase cu care vin participanţi, copii de până în clasa a XII-a din toată lumea, selecţie având în vedere colonizarea spaţiului, în speţă a planetei Marte sau a Lunii, şi explorarea sau exploatarea resurselor pe care acestea le pot aduce. De asemenea, un alt rol al concursului este acela de a selecta, prin intermediul proiectelor participante, şi “creiere”.

sursa: adevarul.ro

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Cocoon.ro – Conspirații Îndeplinite!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite

Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite