Harta enclavizării economice a României

Distribuie!by Concentrarea business-urilor în jurul marilor oraşe din România riscă să declanşeze o adevărată bombă socială pe piaţa muncii, asta deşi numărul salariaţilor a crescut. Discrepanţele economice la nivel regional tind să genereze situaţii de risc social, având în vedere datele statistice privind numărul angajaţilor şi al şomerilor, avertizează o […]
Distribuie!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Concentrarea business-urilor în jurul marilor oraşe din România riscă să declanşeze o adevărată bombă socială pe piaţa muncii, asta deşi numărul salariaţilor a crescut. Discrepanţele economice la nivel regional tind să genereze situaţii de risc social, având în vedere datele statistice privind numărul angajaţilor şi al şomerilor, avertizează o analiză KeysFin. Mai exact, lipsa unei strategii concrete privind dezvoltarea regională s-a tradus, astfel, în depopularea unor zone din mediul rural şi accentuarea aglomerării urbane care tinde să capete aspecte sufocante din anumite zone, precum Bucureşti-Ilfov.

În 2014, conform datelor oficiale, 4.149.029 de români figurau ca salariaţi, în creştere cu peste 100.000 faţă de anii precedenţi. Dintre aceştia, cei mai mulţi lucrau în industria prelucrătoare (932.721), urmată de comerţ (744.945), învăţământ (369.741) şi construcţii (344.552). În sănătate şi asistenţă socială lucrau 322.761 angajaţi, iar în servicii 252.322 de persoane. Acestea sunt, în continuare, domeniile care angajează cei mai mulţi români.


Potrivit Consiliului Fiscal, românii care lucrează fără forme legale sunt în număr de 1,5 milioane, aceştia nefiind luaţi în calcul în cadrul analizei.

În consecinţă, evaziunea fiscală din acest sector ar fi de peste două miliarde de euro anual.


Totodată, potrivit datelor Eurostat, România se situează pe locul doi în UE din punctul de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, 41,7% din populaţie fiind afectată.

Zonele industriale de tradiţie şi-au pierdut rolul important

Pe de altă parte, potrivit aceleiaşi surse, pe fondul crizei, economia s-a reorientat în ultimii ani, din punct de vedere al business-urilor. Zonele industriale de tradiţie, cu mari combinate siderurgice şi de exploatare a resurselor, precum Galaţiul şi Hunedoara, şi-au pierdut rolul important, iar cea mai mare parte a angajaţilor s-a concentrat, în primul rând spre Occident, iar apoi spre zonele cu potenţial, precum Bucureşti-Ilfov.

În ceea ce priveşte topul regiunilor cu cei mai mulţi angajaţi, zona Capitalei raporta 1.186.726 de salariaţi, urmată de judeţele Timiş (186.918 angajaţi), Cluj (161.292), Braşov (148.722), Constanţa (147.080), Prahova (133.432), Argeş (124.058), Bihor (121.048), Sibiu (111.830).

La polul opus se aflau Mehedinţi, cu numai 19.507 salariaţi, Giurgiu, cu 21.617 angajaţi, Covasna (28.656), Sălaj (26.628), Caraş-Severin (29.265) şi Botoşani ( 29.995).

loading...

Cu toate că, aparent, numărul şomerilor a scăzut puternic, acesta continuă să se menţină la un nivel ridicat. Statisticile arată că numărul de şomeri a ajuns la 592.094 în martie 2016, iar rata şomajului a coborât la 6,4%, nivel minim de la jumătatea anului 2009 încoace. Un nivel al ratei şomajului de 6,4%, calculată după metodologia Biroului Internaţional al Muncii (BIM), nu s-a mai înregistrat din perioadă mai-iunie 2009, arată seriile statistice ale INS. Experţii atrag, însă, atenţia că este vorba doar de cei care mai primesc indemnizaţii de la stat, nu şi de cei ieşiţi din plată.

Dincolo de situaţia particulară a regiunii Bucureşti-Ilfov, cei mai mulţi şomeri erau înregistraţi în zonele în care economia s-a contractat puternic, pe fondul dezindustrializării de după Revoluţie, precum Dolj, Teleorman, Galaţi, Buzău, Vaslui.

Ce pericol prezintă discrepanţele economice la nivel regional

România se îndreaptă, încet dar sigur, către o enclavizare economică, în care discrepanţele economice la nivel regional riscă să genereze situaţii de risc social, având în vedere datele statistice privind numărul angajaţilor şi al şomerilor.

Mai exact, lipsa unei strategii concrete privind dezvoltarea regională s-a tradus, astfel, în depopularea unor zone din mediul rural şi accentuarea aglomerării urbane care tinde să capete aspecte sufocante din anumite zone, precum Bucureşti-Ilfov.

Statisticile relevă, astfel, diferenţe foarte mari între regiunea Bucureşti-Ilfov şi celelalte şapte regiuni: densitatea populaţiei în regiunea Bucureşti-Ilfov a ajuns la 1239,2 loc./kmp., în timp ce în regiunea Sud Vest este de numai 77 loc./kmp, în Vest de 60 loc./kmp, iar în regiunea Centru de 74 loc/kmp.

„România se dezvoltă cu viteze complet diferite. Avem poli de creştere economică, precum Bucureşti-Ilfov, Timiş-Arad şi Constanţa acolo unde business-ul este pe un trend ascendent, avem apoi zone cu potenţial şi o dezvoltare ceva mai temperată, precum Braşov, Cluj, Argeş şi Galaţi, şi un al treilea contingent de judeţe, din păcate majoritar la nivelul României, acolo unde business-ul stagnează sau chiar regresează, cu consecinţe directe asupra nivelului de trai”, afirmă analiştii KeysFin.

“Sunt judeţe precum Vaslui, Botoşani, Olt, Mehedinţi, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Harghita, Covasna, Sălaj unde economia locală este la pământ. Zone monoindustriale în care producţia industrială este o himeră, comerţul este afectat de veniturile mici ale populaţiei, iar perspectivele atragerii investitorilor sunt blocate de inexistenţa unor măsuri administrative menite să ofere facilităţi celor care vor să deschidă unităţi de producţie, indiferent de domeniu”, afirmă economiştii de la KeysFin.

Potrivit experţilor de la KeysFin, dezvoltarea inegală a României poate amplifica fenomenul de enclavizare, cu efecte chiar mai grave la nivel naţional.

„Abandonul economic. Este un fenomen care, nu de mult, de exemplu în SUA, a generat ample proteste de stradă. Vorbim de un adevărat curent social care poate avea consecinţe incalculabile pe termen mediu şi lung”, mai punctează economiştii.

http://www.gandul.info/financiar/harta-enclavizarii-economice-a-romaniei-15279048

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Cocoon.ro – Conspirații Îndeplinite!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite

Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite