Iata cat timp au platit romanii tribut turcilor| Acest popor a suferit destul | Nu vrem moschee in Romania!

Distribuie!by TRIBUTUL PLATIT IMPERIULUI OTOMAN DE TARILE ROMANE!!!!! ACEST POPOR A SUFERIT DESTUL!!!!! EU NU DORESC SA MAI SUFERE!!! GATA!!!!! – Catalin Ioan BerenghiCâteva informaţii despre obligaţiile materiale ale Ţărilor Române faţă de Imperiul Otoman -În 1395 Ţara Românească începe sa plătească tribut turcilor, pentru o scurtă perioadă, în timpul […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
TRIBUTUL PLATIT IMPERIULUI OTOMAN DE TARILE ROMANE!!!!!
ACEST POPOR A SUFERIT DESTUL!!!!!
EU NU DORESC SA MAI SUFERE!!! GATA!!!!! – Catalin Ioan BerenghiCâteva informaţii despre obligaţiile materiale ale Ţărilor Române faţă de Imperiul Otoman

-În 1395 Ţara Românească începe sa plătească tribut turcilor, pentru o scurtă perioadă, în timpul domniei lui Vlad Uzurpatorul; dominaţia otomană se va instaura tot mai ferm după 1420, în contextul morţii voievodului Mihail, fiul lui Mircea cel bătrân; primul tribut al Ţării Româneşti era în valoare de 3.000 de galbeni.
Cuantumul tributului Ţărilor Române a crescut treptat de-a lungul dominaţiei otomane. De obicei, creşterea tributului avea loc la urcarea pe tron a unui nou sultan sau a unui nou principe, aceştia din urmă încercând să strângă sume cât mai mari de bani pentru a-şi asigura numirea în funcţie.
Obligaţiile Ţărilor Române faţă de Imperiul otoman în timpul lui Süleyman Magnificul
În primul rând, obligaţia de bază era plata tributului în bani (haraci sau gizie), normă prevăzută de legea islamică pentru ca un supus nemusulman sau o populaţie nemusulmană să îşi poată practica religia pe teritoriul unui stat islamic. În schimbul acestei plăţi, suveranul musulman se angaja să-i protejeze pe creştini sau evrei chiar şi în faţa altor musulmani. Încă de la primele acorduri dintre Imperiul otoman şi Ţările Române, a fost fixat tributul colectiv, adică domnitorul se angaja să colecteze banii de la populaţie şi să îi trimită la Înalta Poartă. Din acest punct de vedere, se observă clar cum conducătorii valahi, moldoveni şi ardeleni erau asimilaţi funcţionarilor otomani. Cuantumul tributului Ţărilor Române a crescut treptat de-a lungul dominaţiei otomane. De obicei, creşterea tributului avea loc la urcarea pe tron a unui nou sultan sau a unui nou principe, aceştia din urmă încercând să strângă sume cât mai mari de bani pentru a-şi asigura numirea în funcţie.
Astfel, la început, Valahia plătea 2-3.000 ducaţi, iar la mijlocul secolului al XV-lea, 10.000 ducaţi. În timpul lui Süleyman tributul a crescut accelerat, pornind de la cei 14.000 ducaţi plătiţi de Radu de la Afumaţi şi ajungând la suma de 50.000 de ducaţi plătiţi în 1545 la învestirea lui Mircea Ciobanul. După moartea sultanului, tributul a continuat să crească, atingând recordul de 104.000 ducaţi în ultimele două decenii ale secolului XVI (1583- un maxim de 104.237 de galbeni anual).

Haraciul plătit de Moldova a avut o evoluţie similară, însă s-a situat mereu sub nivelul celui plătit de Ţara Românească. Petru Aron a plătit 2.000 ducaţi în 1456, iar Ştefan cel Mare 5-6.000 ducaţi în 1480. În timpul primei domnii, Petru Rareş îi trimitea lui Süleyman 10.000 ducaţi, apoi 30.000 ducaţi după 1541. Recordul a fost atins în 1583, când cuantumul tributului moldovenesc a ajuns la 66.000 ducaţi.
-în ceea ce priveşte tributul Transilvaniei, el a fost fixat la 10.000 de galbeni în 1541, atunci când Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană; a fost majorat la 15.000 de galbeni în 1575 şi 40.000 de galbeni în 1683, fiind păstrat acest cuantum până la ieşirea principatului din dependenţa faţă de otomani.


Însă haraciul nu era singura obligaţie fiscală pe care conducătorii Ţărilor Române trebuiau să o îndeplinească faţă de sultan. Mai existau peşkeş-ul, adică daruri oficiale către sultan sau mari dregători, şi rüşvet-ul, mita, care ajungea şi ea să fie oarecum reglementată în secolele XVII-XVIII. Uneori, aceste daruri şi mite puteau să depăşească cuantumul haraciului şi reprezentau, de fapt, adevărata povară fiscală asupra populaţiei.
Ţările Române erau obligate la plata unui tribut în natură, care avea ca principal scop aprovizionarea Imperiului otoman cu alimente. Creşterea considerabilă a populaţiei Constantinopolului de pe parcursul secolului al XVI-lea a generat o nevoie din ce în ce mai mare de import din provincii. Pe lângă vite, oi şi cereale, principii trimiteau şi daruri simbolice precum şoimi de vânătoare. De asemenea, evenimentele speciale de la curtea sultanului, cum ar fi circumcizia fiilor săi sau sărbătorile religioase musulmane, cereau importuri suplimentare. Primele cereri oficiale de oi datează din anul 1544, când Süleyman le cerea lui Radu Paisie şi lui Petru Rareş să trimită câte 100.000 de oi la Istanbul pentru a fi vândute în piaţă.
-din 1632 până în 1703, haraciul Ţării Româneşti a rămas de 130.000 de taleri; în 1703, Constantin Brâncoveanu a obţinut o reducere de la 520 de pungi cu aur la 490 de pungi;
-în 1774, tributul muntenilor era de circa 75.000 de galbeni, iar în 1800 se înjumătăţise, la mai puţin de 38.700 de galbeni;

loading...

Trebuie amintit că menţinerea libertăţii şi suzeranităţii Ţărilor Române faţă de Poartă -Imperiul Otoman în decursul secolelor s-a făcut nu doar prin plata tributului în aur, hrană dar şi în tribut uman, prin trimiterea obligatorie din partea românilor a zeci de mii de copii pentru a fi crescuţi, educaţi şi instruiţi de a fi folosiţi în armata imperială turcă (ieniceri cum îi numeau turcii), în luptele acestora cu popoarele care le invadau. Cu aceste sacrificii în secole de-a-rândul Ţările Române şi-a apărat creştinismul, pentru a nu fi islamizaţi, adică transformaţi forţat din popor creştin într-unul musulman. Prin aceste sacrificii de secole dar şi prin luptele de apărare duse cu turcii – Imperiul Otoman, Ţările Romnâne şi-a păstrat suzeranitatea şi integritatea în limita posibilităţilor şi conjuncturile favorabile sau mai puţin favorabile ale vremii.


Tributul plătit de Moldova faţă de Poartă – Imperiul Otoman:

-primul tribut al Moldovei faţă de Poartă, de 2.000 de galbeni anual, a fost plătit în anul 1456, de către domnitorul Petru Aron, unchiul lui Ştefan cel Mare;
-Ştefan cel Mare a plătit acest tribut (mărit în anul 1465 la 3.000 de galbeni) până în anul 1473, după care a declanşat ostilităţile cu Imperiul Otoman;
-atunci când a încheiat pace, în anul 1479, tributul ajunsese la 6.000 de galbeni;
-în 1481, tributul a fost redus la 5.000 de galbeni anual;
-haraciul Moldovei a evoluat de la 4.000 de galbeni la începutul secolului al XVI-lea, la 10.000 de galbeni în timpul primei domnii a lui Petru Rareş, 30.000 de galbeni după 1541, iar mai apoi un maxim de 66.000 de galbeni în 1583;
-în jurul anului 1700, haraciul Moldovei era de circa 26.000 de galbeni, iar în 1800 era de 8.500 de galbeni;

Bogdan Murgescu, România şi Europa: Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, Iaşi, 2010. Bogdan Murgescu, Ţările Române între Imperiul Otoman şi Europa creştină, Editura Polirom, Iaşi, 2012.
Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independența României. A doua zi, 10 mai, actul a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I. Guvernul român a hotărât încetarea plății tributului de 914.000 lei, suma fiind direcționată către bugetul apărării.
Tot cu această ocazie a fost instituit ordinul național Steaua României cu 5 clase, care trebuia să fie acordat tururor cetățenilor care se distingeu pe timp de pace sau război. Dacă puterile europene au primit cu rezervă Proclamația de Independență (Franța) sau chiar ostilitate (Imperiul Otoman și Regatul Unit), opinia publică internațională a fost favorabilă luptei poporului român.
Tarile occidentale au condiţionat recunoaşterea independenţei de primirea în România a evreilor de care occidentul nu mai ştia cum să scape; astea au fost detaliile „de sub masă”; au mai fost şi altele, dar asta a afectat populaţia în mod nemijlocit (vezi, printre altele, răscoala de la 1907). Aceste date le putem afla din cărţi care s-au ocupat de amănuntele NERELEVATE ale istoriei noastre (de ex., „Istoria loviturilor de stat in Romania”, RAO,Vol. 1 / 4).

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Cocoon.ro – Conspirații Îndeplinite!

Citiți și...

Florentin Scalețchi- comandant de navă: Lazăr mi-a furat 12 ani și jumătate de viață deși Ceaușescu dăduse decret de eliberare
Preotul Eugen Tănăsescu, despre femeile hărțuite sexual: ”Dacă taci… înseamnă că ai consimțit!”
Zoe Ceausescu, o somitate in matematica, a fost lichidata de masoni ca si Nicu
DESCOPERIREA TINUTA IN SECRET ANI DE ZILE! CARE ERA DE FAPT SOLUTIA SIMPLA IMPOTRIVA CANCERULUI!
Dacă nu colonie, atunci ce?! Cum dicteaza americanii in Romania
Ceausescu inger erou!!! „Mulţumesc din adâncul inimii tovarăşei Elena Ceauşescu. Datorită omeniei ei îl am astăzi viu pe fiul meu, Sorin.” Când a venit Ceauşescu şi a spus să se niveleze cu buldozerele s-a aruncat la picioarele lui şi a insistat să i se caute copilul printre dărâmături.
Câinii latră, Schweighofer îşi face o nouă fabrică
Iohannis e terminat. S-a aflat că a primit un milion de euro de la Cătălin Teodorescu. Deputatul a scăpat astfel de cătușele DNA
15 martie = uciderea în masă a românilor din Transilvania | pentru unguri sarbatoare, pentru romani zi de jale!
ANA PAUKER NU E INTERZISA IN ROMANIA. TUTEA SI VULCANESCU SUNT INTERZISI. Ana Pauker este direct responsabila de sutele de mii de victime ale comunismului si ale bolsevismului sovietic facute in Romania. MRU un mare admirator al Anei Pauker.
Imperialistii si oculta mondiala mai vor sa distruga un element cheie in Romania: INSTITUTUL CANTACUZINO
INGRIJORATOR: Datoria externă a României a ajuns la 93 miliarde euro - cea mai mare crestere a datoriei din istorie- ce e de facut?
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite

Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite