În țara noastră, trecerea la ANUL NOU s-a făcut în anul 1919, data de 1 aprilie devenind oficial data de 14 aprilie.

Distribuie!by loading... S-ar putea scrie o carte despre Revelion și schimbările prin care a trecut. La fel ca multe alte lucruri din antichitate, istoria Anului Nou și a felului în care am ales o dată pentru acesta este plină de fapte contradictorii și tradiții orale. Sunt multe lucruri despre Revelion […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
loading...

S-ar putea scrie o carte despre Revelion și schimbările prin care a trecut. La fel ca multe alte lucruri din antichitate, istoria Anului Nou și a felului în care am ales o dată pentru acesta este plină de fapte contradictorii și tradiții orale.

Sunt multe lucruri despre Revelion pe care nu toată lumea le cunoaște. Chiar și astăzi,  în multe părți ale lumii, ziua de 1 ianuarie nu este acceptată ca început al unui ciclu de 12 luni.

Unele popoare au o altă idee despre Revelion decât cea a majorității. Procesul de a face din 1 ianuarie data Anului Nou în multe regiuni, inclusiv în Europa și America de Nord, începe din anul 45 î.e.n.

Pe atunci, Iulius Cezar conducea Imperiul Roman.

Să răsfoim puțin calendarele Romei Antice

despre revelion

Majoritatea calendarelor pe care le cunoaștem astăzi se bazează pe durata de timp în care Pământul face o rotire în jurul Soarelui. Astfel, ne facem o idee despre durata anului și despre Revelion.

Totuși, calendarul pe care îl foloseau romanii cu începere din secolul VII î.e.n. se baza pe calcularea ciclurilor lunare. Aceasta cauza multe confuzii, deoarece Luna face o rotire completă în jurul Pământului în numai 27 de zile, 7 ore și 43 de minute.

Acesta însemna că solstițiile și echinocțiile își schimbau data în fiecare an. Această confuzie a afectat multe lucruri, cum ar fi însămânțarea și strângerea recoltelor.

Pe lângă aceasta, era influențată semnificativ perioada de timp pe care oficialii guvernamentali, numiți consuli, o dețineau pentru un an.

Iulius Cezar își dedică o lună de vară

despre revelion

În cele din urmă, în 45 î.e.n., Iulius Cezar a cerut sfatul unui astronom, care i-a spus că un calendar solar ar rezolva majoritatea neclarităților cu care societatea se confrunta în fiecare an. Cezar a instituționalizat curând planul astronomului și a făcut un calendar pe 12 luni.

Pentru a-și pune amprenta pe noul calendar, a numit luna iulie după el. Luna următoare a purtat numele succesorului său, Cezar Augustus.

1 ianuarie a devenit începutul noului an, mai ales pentru că aceasta era data la care politicienii romani își începeau îndatoririle oficiale. Aceasta este baza calendarului de azi, la care ne referim ori de câte ori vine vorba despre Revelion.

Deși calendarul iulian era mai bun decât cel precedent, nu este cel pe care noi îl cunoaștem astăzi. O mică eroare de calcul a anului solar a cauzat un surplus de 10 minute în fiecare an.

Aceste minute s-au strâns și s-au tot strâns. Până în anul 1450, existau deja zece zile în plus, cu care nimeni nu știa ce să facă.

Intră în scenă Papa Grigore

despre revelion

Papa Grigore al XIII-lea conduce comisia de reformă a calendarului roman

loading...

Problema s-a întors din nou la Roma ca să-și găsească o soluție. De data aceasta, la Papa Grigore al XIII-lea. El a consultat un astronom care a lucrat matematic la durata exactă a unui an solar.

Astfel, în 1582, calendarul gregorian și-a făcut debutul. Acesta corecta eroarea de 10 minute și instituia încă o zi, 29 februarie. Aceasta se adăuga la fiecare 4 ani.

Acum, potrivit Bisericii Catolice, 1 ianuarie marca începutul noului an. Acest lucru nu le-a convenit protestanților.

Ei au spus sus și tare că Grigore era Antihristul de care vorbește Noul Testament, fiindcă el schimbase însuși timpul. Surprinzător este că multe țări „civilizate” nu au trecut la noua dată de 1 ianuarie până relativ recent.

Majoritatea teritoriilor britanice nu au făcut schimbarea până în 1752, și Rusia a așteptat până după Revoluția de la 1917. România a fost una dintre ultimele ţări europene care au adoptat calendarul gregorian.

În țara noastră, trecerea la stilul nou s-a făcut în anul 1919, data de 1 aprilie devenind oficial data de 14 aprilie.

Date schimbătoare pentru Anul Nou

despre revelion

Calendarul carolingian de la Abația St. Emmeram. Săptămâna este divizată în 7 zile și fiecare zi este împărțită în 96 de puncta (sfert de oră), 240 minuta (zecime de oră) și 960 momenta (a patruzecea parte dintr-o oră)

O mulțime de „factori cerești” și calendare au afectat istoria Anului Nou în jurul lumii. Cei mai mulți oameni știu că Anul Nou Chinezesc și Anul Nou Evreiesc (Rosh Hashanah) au date schimbătoare.

Dar începutul Anului Nou variază pe glob la diferite culturi. Etiopia își începe anul pe 11 septembrie. Unele părți din India îl sărbătoresc pe baza unor date din calendarul hindus.

Mica zonă numita Gwaun Valley în Țara Galilor folosește calendarul iulian și sărbătorește pe 13 ianuarie începutul noului an. Ziua de 1 ianuarie este începutul noului an în majoritatea locurilor datorită unor alegeri politice din Roma, care au avut loc cu mii de ani în urmă.

Dar știința a observat că factori precum timpul, de care e nevoie pentru ca Pământul să se învârtă în jurul Soarelui, și distanța până la Soare sunt instabile.

Poate că va fi nevoie de o nouă schimbare în calendar care să mute începutul anului la o dată diferită. Dar asta numai timpul o va spune.

Cu alte cuvinte, iată de ce, pe 31 decembrie, vă spunem La Mulți Ani! ?

O scurtă poveste despre Revelion. De ce sărbătorim pe 31 decembrie

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Puppe.ro

Puppe.ro