Metode prin care ne activăm creierul pentru a deveni ce vrem să fim

by Ultimele cercetări din domeniul neuroştiinţei au dus la concluzia că activităţile ce presupun meditaţia şi rugăciunea (concentrarea, focusul) intensă întăresc permanent funcţionarea neuronală în părţi specifice ale creierului care sunt implicate în scăderea anxietăţii şi depresiei, sporirea empatiei şi înbunătăţirea funcţionării cognitive şi intelectuale, ajută la refacerea circuitelor neuronale activate de efectele distrugătoare ale îmbătrânirii şi stresului şi vă oferă un control mai bun al emoţiilor. Autor articol: Psiholog Niculina Gheorghiţă loading... Astfel de practici ne ajută să rămânem calmi, senini, paşnici şi atenţi. Mai jos vă redau informaţii din ultimele cercetări din domeniul neuroştiinţei. S-au descoperit 7 modalităţi […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Ultimele cercetări din domeniul neuroştiinţei au dus la concluzia că activităţile ce presupun meditaţia şi rugăciunea (concentrarea, focusul) intensă întăresc permanent funcţionarea neuronală în părţi specifice ale creierului care sunt implicate în scăderea anxietăţii şi depresiei, sporirea empatiei şi înbunătăţirea funcţionării cognitive şi intelectuale, ajută la refacerea circuitelor neuronale activate de efectele distrugătoare ale îmbătrânirii şi stresului şi vă oferă un control mai bun al emoţiilor.

Autor articol: Psiholog Niculina Gheorghiţă

loading...

Astfel de practici ne ajută să rămânem calmi, senini, paşnici şi atenţi. Mai jos vă redau informaţii din ultimele cercetări din domeniul neuroştiinţei.

S-au descoperit 7 modalităţi practice prin care să ne exersăm creierul pentru a deveni ce vrem să fim.

Acestea sunt:

1. Zâmbetul. Simplu act al zâmbetului repetitiv ajută la întreruperea tulburărilor stării de spirit şi întăreşte abilitatea neuronală de a menţine o viziune pozitivă asupra vieţii. Thich Nhat Hanh sugerează să facem „meditaţia zâmbetului”, adică ori de câte ori avem o clipă liberă în timpul zile să zâmbim conştient.

Zâmbetul stimulează circuitele creierului care sporesc interacţiunea socială, empatia şi starea de spirit. De fapt zâmbetul are un efect atât de puternic asupra creierului, încât dacă vedem imaginea unui chip zâmbitor, ne vom simţi involuntar mai fericiţi şi mai în siguranţă.

La polul opus încruntatul (sau privitul unui chip încruntat) stimulează sentimentele de furie, dezgust şi neplăcere.

2. Rămâneţi activ intelectual. Stimularea intelectuală şi cognitivă întăreşte conexiunile neuronale în întregul lob frontal, iar aceasta îmbunătăţeşte abilitatea de a comunica, de a rezolva probleme şi de a lua decizii de bun simţ privitoare la comportament. Când vine vorba de dentrite şi axoni care conectează un neuron la alte câteva mii, dacă nu îl folosim îl pierdem. Adică dacă nu-i dăm energie prin studiu conştient şi meditaţii asupra a ceea ce studiezi el se atrofiază, şi astfel cu înaintarea în vârstă apar diverse dizabilităţi cognitive.

Stimularea intelectuală, în aproape orice formă, scade impulsul de a reacţiona cu mânie sau teamă. Imaginaţia stimulează chiar coordonarea motorie a trupului şi dacă exersaţi în minte un dans, o serie de exerciţii fizice, în faza de aplicare reală vor fi executate din ce în ce mai bine. La fel se întâmplă şi cu orice dorinţă personală pe care o vrem. Adică cu cât ne vom imagina mai frecvent ceea ce dorim cu atât va fi mai posibil să îl obţinem. Încercaţi să vă alocaţi zilnic un timp pentru activităţi gen citit cărţi, urmărit emisiuni cu canale de educaţie şi ştiinţă, mergeţi la conferinţe, muzee, jucaţi şah sau scrieţi un jurnal. Din cercetările efectuate în domeniu trebuie să ne implicăm într-o mare varietate de activităţi intelectuale sofisticate, provocatoare, dar plăcute, confortabile (care nu includ nevoia de performanţă, ci doar curiozitatea) pentru a ne menţine neuronii bine conectaţi. Concentrarea minţii pe astfel de probleme, explorarea diferitelor perspective – toate acestea ajută la extinderea şi intensificarea activităţii cerebrale.

3. Relaxaţivă conştient. Adică concentraţi-vă să vă scanaţi şi să vă relaxaţi, detensionaţi, fiecare parte a corpului începând de la picioare şi până în creştetul capului. Puteţi să adăugaţi o muzică de relaxare când faceţi această scanare şi corpul se va relaxa mult mai repede. S-a demonstrat că muzica liniştitoare ascute abilităţile noastre cognitive şi îmbunătăţeşte sentimentul de bunăstare spirituală.

Unele activităţi simple repetitive (croşetatul, împletitul, cusutul) ne pot induce o asemenea stare de relaxare. Multe practici spirituale calmează mintea şi îngăduie creierului să se regenereze.

Relaxarea face mai multe decât să reducă tensiunea corpului fizic. Ea întrerupe eliberarea de către creier de neurochimicale ce stimulează stresul. Scăderea stresului reduce afecţiunile inimii, tensiunea mărită şi durerea. Una dintre cheile reducereii stresului implică concentrarea intensă asupra respiraţiei.

4. Căscatul. O să zâmbiţi dar simplul căscat induce o activitate neuronală unică în zonele creierului care sunt direct legate de crearea sentimentului de empatie. Una dintre aceste zone este precuneusul, o mică structură ascunsă în cutele lobului parietal. Precuneusul este stimulat de respiraţiile profunzi gen cele experimentate în practicile yoga, fapt care explică de ce diferite forme de meditaţie contribuie la un sentiment sporit de conştiinţă de sine. Este una dintre zonele cele mai afectate de fenomenul de îmbătrânire şi lipsă de atenţie, aşa că simplu căscat poate întări această zonă pentru a depăşi îmbătrânirea.

Căscatul nu numai că ne ajută să ne relaxăm dar ne aduce cu rapiditate într-o stare intensificată de conştiinţă cognitivă. El reglează conştiinţa şi sentimentul de Sine şi ne ajută să devenim mai introspecţi şi mai conştienţi de sine.

Căscatul ne va relaxa şi ne va duce într-o stare de veghe alertă, mai repede decât orice altă tehnică de meditaţie şi deoarece este neurologic contagios este foarte uşor de aplicat în grup. Gândiţi-vă la căscat şi imediat el apare. Interesant şi cât este de simplu, fără costuri şi mult efort.

Căscatul pe lângă stimularea precuneusului, reglează temperatura şi metabolismul creierului. Deci dacă doriţi să menţineţi un creier sănătos este necesar să căscaţi. Pe de altă parte căscatul în exces involuntar poate fi semn de o tulburare neurologică de fond.

Numeroase neurochimicale sunt implicate în experienţa căscatului, inclusiv dopamina – care activează producerea de oxcitocină în hipotalamus şi hipocâmp (zone esenţiale pentru activarea memoriei, controlul voluntar şi reglarea temperaturii). Alte neurochimicale şi molecule implicate în căscat sunt acetilcolina, oxidul nitric, glutamatul, GABA, serotonina, ACTH, MSH, hormonii sexuali şi peptidele. Este o activitate care influenţează foarte multe funcţii ale creierului.

„Căscaţi cât de mult puteţi într-o zi: când vă treziţi, când vă confruntaţi cu o problemă dificilă la lucru, când vă pregătiţi să mergeţi la culcare, şi ori de câte ori simţiţi mânie, anxietate sau stress. Căscaţi înainte să aveţi o dscuţie importantă, căscaţi înainte să daţi un test şi căscaţi în timp ce meditaţi, sau vă rugaţi pentru că vă va intensifica activitatea spirituală”. – {neurologul Mark Robert Waldman}.

4. Meditaţia. Este cel mai important mijloc prin care accesăm experienţele de extindere a conştiinţei. Dacă staţi într-o stare contemplativă între douăzeci de minute şi o oră – conform cercetărilor din domeniul neuroştiinţei – experienţele vor tinde să se simtă tot mai reale, afectând sistemul nervos în moduri care sporesc sănătatea fizică şi emoţională. Chiar şi zece-cinsprezece minute de meditaţie par să aibă efecte pozitive semnificative asupra cogniţiei, relaxării şi sănătăţii psihologice.

Vizualizarea, imageria dirijată şi stările de transă sunt variaţii specifice de meditaţie şi sunt la fel de eficiente în menţinerea unui creier sănătos.

Meditaţia (focusul, concentrarea) este una dintre cele mai bune modalităţi de a spori funcţionarea neuronală a creierului.

5. Gimnastica fizică sau mentală. Toate formele de exerciţiu cresc performanţa neuronală, îmbunătăţesc cogniţia şi performanţa academică, creşte plasticitatea cerebrală, întăreşte sistemul imunitar, reduce anxietatea, etc.

6. Dialogul cu alţii. Dialogul necesită interacţiune socială şi cu cât avem mai multe legături sociale cu atât mai puţin vor intra în declin abilităţile noastre cognitive. Sunt indicate discuţiile despre idealuri abstracte precum pacea şi armonia.

7. Credinţa. Ca să ai înclinaţii spirituale trebuie să te bazezi pe credinţă. Credinţa poate fi definită ca abilitatea de a avea încredere în propriile credinţe, chiar dacă nu avem o dovadă din exterior că propriile credinţe sunt valabile. Poate nu sunt valabine pentru alţii dar tu dacă crezi în ceva acel ceva va deveni realitatea ta.

Meditaţia, concentrarea vă va întări credinţa în voi şi în ceea ce se află în jurul vostru

Credinţa este o alegere. Alegând să credem ceva, noi suflăm viaţă în acea credinţă, dându-i astfel putere spre împlinire. A crede în tine însuţi este absolut necesar pentru a călători prin experienţele de viaţă, pentru a te vindeca şi aţi crea realitatea pe care ţi-o doreşti.

Credinţa şi puterea de a alege sunt de fapt puterea creaţiei însăşi. Aşa să fie!

loading...

Spor la lucru cu voi pentru a vă descoperi puterea din interiorul vostru. Cu drag

http://www.holisterapi.ro/metode-prin-care-ne-activam-creierul-pentru-a-deveni-ce-vrem-sa-fim/ 

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Came

Cocoon.ro - Conspiratii indeplinite: Conspiratii, Arta, Fibonacci, Divizia de Aur, Rapire, Serialul Sosirile, Medicina Naturista, Geometrie Sacra, Spiritualitate, Reptilieni, Biblie si multe altele... Contact: came@cocoon.ro