Numărul de refugiați în România crește accelerat. Autoritățile îi primesc discret fără să afle românii

Distribuie!by Chiar dacă de la sosirea în ţara noastră, la începutul lunii martie, a primilor 15 refugiaţi, în frunte cu bucătarul Mohamed şi soţia Khaieria, care s-au stabilit în Galaţi, nu a mai spus nimeni absolut nimic, aceasta nu înseamnă că preluarea de refugiaţi de către România a fost stopată. […]
Distribuie!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Chiar dacă de la sosirea în ţara noastră, la începutul lunii martie, a primilor 15 refugiaţi, în frunte cu bucătarul Mohamed şi soţia Khaieria, care s-au stabilit în Galaţi, nu a mai spus nimeni absolut nimic, aceasta nu înseamnă că preluarea de refugiaţi de către România a fost stopată. Dimpotrivă. În perioada martie – iulie, lunar, au sosit grupuri, grupuri. Acum sunt 128 de refugiaţi preluaţi prin procedura de relocare intra-UE. Persoanele relocate sunt originare din Siria, Irak, Yemen şi Eritreea, dar în grupuri există şi persoane apatride.

În România sunt acum 20 de familii, 71 bărbaţi, 22 femei şi 35 copii. Media de vârstă a bărbaţilor este de 30 de ani. Refugiaţii au fost distribuiţi în Centrele Regionale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din Bucureşti, Galaţi, Şomcuta Mare şi Rădăuţi, în responsabilitatea cărora intră şi procesarea cererii de azil.


Refugiaţii spun că au fost nevoiţi să-şi părăsească ţara de origine ca urmare a persecuţiilor pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un anumit grup social. Şi adaugă că au motive întemeiate să creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi aveau reşedinţa obişnuită, vor fi expuse unui risc serios. Oamenii au declarat că riscă să fie condamnaţi la moarte ori există deja astfel de condamnări care ar putea fi aplicate în cazul în care s-ar întoarce acasă. Unii dintre ei au invocat tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante sau ameninţări serioase, individuale, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern ori internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă.

I-am întrebat pe reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) ce au anunţat aceste persoane că doresc să facă: să se stabilească în România sau să meargă mai departe, în altă ţară a Uniunii Europene. Ni s-a răspuns că încă nu se dispune de o astfel de statistică. Este cert însă că, după obţinerea formei de protecţie, aceste persoane pot solicita IGI documente de călătorie şi pot circula liber în condiţiile stabilite de lege pentru străini. De altfel, străinii care au obţinut statutul de refugiat pot circula în statele semnatare ale Acordului european privind suprimarea vizelor pentru refugiaţi încheiat la Strasbourg la 20 aprilie 1959 (ratificat de România prin Legea nr.75/2001), şi au drept de şedere pe teritoriul acestor ţări, cu condiţia ca şederea lor să nu depăşească 3 luni, în caz contrar fiind nevoiţi să obţină viză, titrează Cotidianul.ro.


loading...

Străinii beneficiari ai protecţiei subsidiare au nevoie de viză de intrare în statele în care doresc să călătorească, exceptând situaţiile în care, prin voinţa a două sau a mai multor state (reglementată prin decizie, acord etc.), această categorie de străini este scutită de la obligaţia obţinerii vizei, cu îndeplinirea anumitor condiţii. Până în acest moment, 68 de persoane sosite în România au primit o formă de protecţie, restul aflându-se în procedură de analizare a cererilor de azil.

NapocaNews

Numărul de refugiați în România crește accelerat. Autoritățile îi primesc discret fără să afle românii

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Cocoon.ro – Conspirații Îndeplinite!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite

Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite