Povestea impresionanta a unui rom din orfelinat, astazi doctorand la Energetica: m-au bagat la scoala speciala chiar daca eram sanatos

Distribuie!by Abandonat de familie la 3 ani, Marian Raicu a trăit pe pielea lui groaza din centrele de plasament româneşti din perioada anilor ‘90. La 30 de ani distanţă de la drama pe care a trăit-o, tânărul se pregăteşte să devină doctorand în energetică şi militează pentru drepturile romilor din […]
Distribuie!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Abandonat de familie la 3 ani, Marian Raicu a trăit pe pielea lui groaza din centrele de plasament româneşti din perioada anilor ‘90. La 30 de ani distanţă de la drama pe care a trăit-o, tânărul se pregăteşte să devină doctorand în energetică şi militează pentru drepturile romilor din România.

Centrele de plasament din România anilor 1990 au fost adevărate locuri ale terorii pentru copiii lăsaţi de familii în grija statului. Dramele pe care micii beneficiari le-au trăit atunci le cunoaşte şi Marian Raicu (30 de ani), din judeţul Ialomiţa. Abandonat de familie la nici 3 ani, Marian a fost instituţionalizat într-un orfelinat din Slobozia iar când a împlinit vârsta şcolară a fost transferat la Şcoala Specială Movila.   Această unitate de învăţământ a fost înfiinţată pentru a-i educa pe copiii cu probleme medicale severe, care nu puteau fi integraţi în şcolile de masă. O bună parte dintre elevii care frecventau cursurile acestei şcoli proveneau din orfelinate şi, chiar dacă erau complet sănătoşi, aceştia erau obligaţi să înveţe împreună cu elevii bolnavi pentru a demonstra statistic faptul că unitatea de învăţământ are activitate.


Nu a fost nimeni curios să vadă dacă eu sunt bolnav sau sănătos. Regula era că dacă vii din orfelinat trebuie să înveţi într-o astfel de şcoală specială. A fost mai mult un aspect legat de a demonstra statistic că şcoala poate să îşi desfăşoare activitatea” susţine Marian Raicu.

Poveşti din internatul groazei    Fosta şcoală specială din Movila, transformată în prezent în centru de recuperare pentru adulţii cu probleme neuropsihice din Ialomiţa, a fost ca un adevărat lagăr pentru tânărul Marian. Experienţa lui de viaţă alături de copiii bolnavi a fost una foarte dură. Cele mai grele momente le-a trăit în internatul unităţii de învăţământ, un fel de orfelinat în care existau spaţii de cazare pentru copiii abandonaţi de familie. Tânărul îşi aminteşte de abuzurile fizice şi emoţionale la care era supus atât de personalul angajat să le asigure copiilor protecţia, cât şi de colegii mai mari din internat.   Marian povesteşte despre cum a fost bătut, legat de pat ca să nu mai plângă sau obligat să răspundă comenzilor colegilor mai mari. „Viaţa acolo a fost una tumultoasă, plină de provocări. Toată lumea ştie cum era în anii ’90. Abuzuri din partea personalului existau. Iar unora dintre ei le plăcea să fie abuzivi! Chiar dacă spuneau că încercau să-i liniştească pe copiii care, într-adevăr, aveau probleme” rememorează Marian Raicu.


loading...

„Mi-au zis că sunt deştept”   Adaptarea lui Marian la sistemul educaţional al şcolii speciale a fost una anevoioasă. Tânărul rememorează faptul că materiile de studiu erau adaptate pentru copiii cu probleme medicale, iar profesorii se comportau identic atât cu el, cât şi cu colegii măcinaţi de boli. „Cursurile erau destul de simple. Vă daţi seama că erau făcute pentru copiii cu probleme medicale. Îmi amintesc faptul că în clasa a 4-a, la o evaluare, mi-au zis că eu pot să trec direct în clasa a 6-a. Mi-au zis că sunt deştept!” rememorează Marian Raicu.    Ulterior, în urma unui alt set de evaluări de specialitate, Marian a  fost transferat la şcoala normală din localitatea Movila, continuând însă să trăiască în internatul celei speciale. Viaţa lui s-a schimbat considerabil abia în primii ani ai adolescenţei când a intrat la liceu. „Când am dat admitere la liceu, s-a schimbat complet sistemul de protecţie socială. Am fost supus unor alte tipuri de evaluări şi şi-au dat cu toţii seama că sunt un copil perfect normal. Aşa am şi aflat ce s-a întâmplat de fapt cu mine. Am plecat de la Movila şi am ajuns la Fierbinţi Târg, acolo unde am intrat la liceu. Situaţia la liceu s-a schimbat considerabil în bine pentru mine” mai spune Marian.

Doctorand în energetică    După terminarea studiilor liceal, Marian Raicu a ales să-şi continue studiile. El s-a înscris la Facultatea de Energetică, din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti. După ce şi-a luat licenţa şi a terminat un master, Marian a decis să urmeze şi Şcoala   Doctorală a Facultăţii de Energetice. În prezent, el se pregăteşte să-şi finalizeze cursurile doctorale, prezentând o temă de interes pentru noi toţi: un sistem energetic care să permită încălzirea locuinţelor prin pardoseală, la costuri foarte reduse.   „Tema pe care am ales-o nu este inventată de mine, însă eu am decis să o perfecţionez. Lucrarea mea vorbeşte despre un echipament cu ajutorul cărora sistemele de încălzit locuinţa prin pardoseală pot fi economice din punct de vedere financiar şi chiar termic” mai spune Marian Raicu. Pe lângă cursurile Şcolii Doctorale, Marian militează şi pentru drepturile minorităţii rome. În cadrul unei şedinţe organizată recent la Slobozia, el a fost ales vicepreşedinte la nivel naţional al unei ONG care susţine drepturile romilor din întreaga ţară.

Citeste mai mult: adev.ro/osljkw

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Cocoon.ro – Conspirații Îndeplinite!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite

Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite