Vrei să contești un act emis de Fisc? Cum procedezi în acest an

Distribuie!by Agenția Națională de Administrare Fiscală a aprobat o nouă procedură, valabilă de la 1 ianuarie 2016, prin care actele administrative pot fi contestate de contribuabili. Aceasta este cuprinsă într-un act normativ care a abrogat vechile reglementări în domeniu.       Ordinul ANAF nr. 3741/2015 privind  aprobarea Instrucțiunilor pentru […]
Distribuie!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

 

 

 


Ordinul ANAF nr. 3741/2015 privind  aprobarea Instrucțiunilor pentru aplicarea titlului VIII din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 975 din 29 decembrie 2015 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016. Acesta cuprinde o nouă procedură de contestare a actelor administrative fiscale.

Acest act normativ a abrogat Ordinul ANAF nr. 2906/2014, cel care conținea până acum toate prevederile referitoare la depunera contestațiilor împotriva actelor administrative ale Fiscului, despre care AvocatNet.ro a scris AICI.


Noul Cod de procedură fiscală stabilește la art. 268 alin (2) că orice persoană care consideră că a fost lezată în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal este îndreptățit să depună o contestație.

Concret, pot fi contestate atât baza de impozitare, cât și creanța fiscală stabilite prin decizie de impunere (acestea se contestă doar împreună, n.red.), cât și deciziile de nemodificare a bazei de impozitare prin care nu sunt stabilite creanțe fiscale.


În cazul deciziilor referitoare la bazele de impozitare, prevăzute de Codul de procedură fiscală la art. 99, este important de știut că bazele de impozitare se stabilesc separat, prin decizie referitoare la bazele de impozitare, în situația în care venitul impozabil este realizat de mai multe persoane. Decizia trebuie să cuprindă și repartizarea venitului impozabil pe fiecare persoană care a participat la realizarea venitului.

Ordinul ANAF nr. 3741/2015 stabilește că în cazul deciziilor emise potrivit art. 99 din Codul de procedură fiscală, bazele de impunere pot fi contestate numai prin contestarea deciziei referitoare la baza de impunere.

În ceea ce privește bazele de impozitare constatate separat într-o decizie referitoare la baza de impozitare, acestea pot să fie atacate numai prin contestarea respectivei decizii.

În cât timp poate fi contestat un act fiscal?

Ordinul ANAF nr. 3741/2015 prevede că orice contestație se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, cu excepția situației în care actul administrativ fiscal atacat nu cuprinde unul dintre următoarele elemente:

  • Posibilitatea de a fi contestat;
  • Termenul de depunere a contestației;
  • Organul fiscal la care se depune contestația.

În cazul de mai sus, contestația poate fi depusă în termen de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal.

Așadar, potrivit art. 270 din noul Cod de procedură fiscală, termenul de depunere a unei contestației este de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal. Până acum, acest termen era de 30 de zile. Prin intermediul Ordinului ANAF nr. 3741/2015, este clarificat modul de stabilire a a acestui termen.

Concret, dispozițiile privind termenele de depunere se aplică diferit, în acest caz existând patru situații diferite în care se poate regăsi un contribuabil, după cum urmează:

  • A. Termenul de depunere a contestației se calculează pe zile libere, cu excepția cazului în care prin lege se prevede altfel, neintrând în calcul nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul.

De exemplu, dacă actul administrativ fiscal este comunicat contribuabilului în data de 29 iunie, termenul de 45 de zile începe să curgă de la data de 30 iunie și se împlinește în data de 13 august, astfel încât ultima zi de depunere a contestației este 14 august.

  • B. Termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat (de exemplu, zile de repaus săptămânal) se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.

De exemplu: În situația în care data de 30 iulie prezentată la exemplul anterior este sâmbătă, ultima zi de depunere a contestației este luni, 1 august.

  • C. Termenul de 3 luni prevăzut la art. 270 alin. (4) din Codul de procedură fiscală se sfârșește în ziua lunii corespunzătoare zilei de plecare.

De exemplu: Actul administrativ fiscal este comunicat contribuabilului în data de 15 ianuarie, termenul de 3 luni se sfârșește în data de 15 aprilie, astfel încât ultima zi de depunere a contestației este data de 15 aprilie.

  • D. Termenul care, începând la data de 29, 30 sau 31 a lunii, se sfârșește într-o lună care nu are o asemenea zi se va socoti împlinit în ultima zi a lunii.

De exemplu: Actul administrativ fiscal este comunicat în data de 30 noiembrie, termenul de 3 luni se sfârșește în ultima zi a lunii februarie, respectiv 28 sau 29 februarie, reprezentând ultima zi de depunere a contestației.

Contestația se depune la organul fiscal emitent al actului administrativ fiscal contestat, iar la primirea contestației organul emitent al actului administrativ fiscal va întocmi dosarul contestației, precum și referatul cu propuneri de soluționare.

Dosarul contestației trebuie să cuprindă: contestația în original, ce trebuie să poarte semnătura persoanei îndreptățite, împuternicirea avocațială/procură/mandat în original sau în copie legalizată, după caz, actul prin care se desemnează administratorul special/administratorul judiciar/lichidatorul, actul administrativ fiscal atacat, în copie, precum și anexele acestuia, dovada comunicării actului administrativ fiscal atacat din care să reiasă data la care acesta a fost comunicat, copii ale documentelor ce au legătură cu cauza supusă soluționării, documentele depuse de contestator și sesizarea penală în copie, dacă este cazul.

În cazul în care contestația este depusă direct la organul competent de soluționare, acesta o transmite organului emitent al actului atacat, în vederea constituirii dosarului contestației, a verificării condițiilor procedurale, precum și a întocmirii referatului cu propuneri de soluționare.

În ce condiții poate fi retrasă o contestație

După depunerea unei contestații, orice contribuabil are dreptul de a o retrage în orice moment până la soluționarea ei. Mai mult, prin retragerea contestației nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestație, atâta timp cât este respectat termenul general de depunere a acesteia.

La fel ca și până acum, contestația poate fi retrasă în tot sau în parte.

„În situația în care cererea de retragere are ca obiect doar anumite capete de cerere din contestația inițială, despre aceasta se va face mențiune în decizia emisă în soluționarea cauzei; contestația și cererea de retragere parțială vor fi conexate, pentru o mai bună soluționare a cauzei.”, se arată în actul normativ publicat recent în Monitorul Oficial.

loading...

Cererea de retragere trebuie să fie semnată de contestator sau de împuternicit, cu îndeplinirea acelorași condiții de formă prevăzute la formularea și depunerea contestației. Dovada calității de împuternicit se face potrivit legii.

În cazul în care contestatorul se află în procedură de insolvență/reorganizare/faliment/lichidare, cererea de retragere a contestației va purta semnătura administratorului special/administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz.

În ce termen pot fi contestate actele prin care se începe executarea silită

În ceea ce privește actele administrative fiscale prin care se începe executarea silită a contribuabilului, procedura de contestare este menționată de art. 213 alin (14) coroborat cu art. 261 din noul Cod de procedură fiscală. Mai precis, termenul de depunere a unei contestații este de 15 zile de la comunicarea actului administrativ fiscal.

În acest caz, contestația împotriva executării silite trebuie să fie depusă la instanța de contencios administrativ competentă.

O contestație prost argumentată și probată poate fi respinsă printr-una din cele patru metode precizate de Ordinul ANAF nr. 3741/2015. Mai precis, contestația poate fi respinsă dacă este:

  • neîntemeiată, în situația în care argumentele de fapt și de drept prezentate în susținerea contestației nu sunt de natură să modifice cele dispuse prin actul administrativ fiscal atacat;
  • nemotivată, în situația în care contestatorul nu prezintă argumente de fapt și de drept în susținerea contestației;
  • fără obiect, în situația în care sumele și măsurile contestate nu au fost stabilite prin actul administrativ fiscal atacat;
  • inadmisibilă, în situația contestării deciziilor de impunere emise în temeiul deciziei referitoare la baza de impunere, având în vedere prevederile art. 268 alin. (6) din Codul de procedură fiscală, precum și în situația contestării de sine stătătoare a Raportului de inspecție fiscală sau a Procesului-verbal emis de organele fiscale sau vamale. Această soluție o pronunță organul fiscal emitent al actului atacat.

De asemenea, o contestație mai poate fi respinsă și dacă nu a fost depusă la termen, în situația în care aceasta a fost depusă peste termenul prevăzut de lege, precum și în următoarele situații:

  • a fost depusă de o persoană lipsită de calitatea de a contesta, în situația în care aceasta este formulată de o persoană fizică sau juridică lipsită de calitate procesuală;
  • a fost depusă de o persoană lipsită de capacitate de exercițiu, potrivit legii;
  • este lipsită de interes, în situația în care contestatorul nu demonstrează că a fost lezat în dreptul sau în interesul său legitim.

Forma și conținutul contestației

Potrivit art. 269 din Codul de procedură fiscală, contestația se depune la organul fiscal emitent al actului administrativ atacat și nu este supusă taxelor extrajudiciare de timbru. Aceasta trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă următoarele informații:

  • Datele de identificare a contestatorului;
  • Obiectul contestației;
  • Motivele de fapt și de drept;
  • Dovezile pe care se întemeiază;
  • Semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum și o dovadă a calității de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică.

Ordinul ANAF nr. 3741/2015 prevede că, în situația în care contestația este formulată printr-un împuternicit, va fi prezentată împuternicirea/mandatul-procură în original, copie legalizată sau duplicat, după caz. De asemenea, este menționat faptul că avocatul trebuie să prezinte împuternicirea în original sau copie legalizată.

Dacă, în schimb, contestatorul se află în procedură de insolvență/reorganizare/faliment/lichidare și nu mai are dreptul la propria administrare, contestația trebuie să poate semnătura administratorului special/administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz, și trebuie să fie însoțită de actul prin care a fost numit.

În situația în care contestația nu îndeplinește cerințele menționate mai sus, organele de soluționare au dreptul să solicite contestatorului, prin intermediul unei scrisori recomandate cu confirmare de primire, ca în 5 zile de la comunicare să îndeplinească cerințele respective. În caz contrar, contestația este respinsă.

Notă: În ceea ce privește obiectul unei contestații, acesta poate fi reprezentat numai de sumele și măsurile stabilite și înscrise de organul fiscal în titlul de creanță sau în actul administrativ atacat.

Anularea totală sau parțială a actului atacat se decide după admiterea contestației

Potrivit legislației fiscale, în soluționarea contestației, ANAF se pronunță prin decizie.

Ordinul ANAF nr. 3741/2015 stabilește că prin decizie se poate anula parțial/total actul administrativ fiscal. Anularea parțială/totală se poate dispune în cazuri cum ar fi:

  • în situația în care pentru aceleași obligații fiscale există două sau mai multe titluri de creanță,
  • dacă organele de inspecție fiscală, ca urmare a desființării, au depășit limitele investirii, în cazurile prevăzute la art. 49 din Codul de procedură fiscală, precum și în alte situații în care se impune.

Prin decizie se poate desființa total sau parțial actul administrativ fiscal atacat. Înaintea emiterii deciziei cu soluție de desființare, organul de soluționare competent va întreprinde demersurile necesare, dacă se impune, la organul fiscal emitent al actului atacat, respectiv: pentru clarificarea unor situații contestate, completarea punctului de vedere cu privire la documentele depuse de contestatar, dispunerea unei cercetări la fața locului etc. În situația în care se pronunță o soluție de desființare totală sau parțială a actului atacat, în considerentele deciziei se vor prezenta numai motivele care au condus la desființare.

Prin noul act administrativ fiscal, întocmit conform considerentelor deciziei de soluționare, nu se pot stabili în sarcina contestatorului obligații fiscale mai mari decât cele din actul desființat, acesta putând fi contestat potrivit legii. În mod corespunzător nu poate fi diminuată pierderea fiscală cu o sumă mai mare decât cea înscrisă în actul desființat.

 

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_42425/Vrei-s%C4%83-conte%C8%99ti-un-act-emis-de-Fisc-Cum-procedezi-in-acest-an.html

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Cocoon.ro – Conspirații Îndeplinite!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite

Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite